Bartodziej, eroul PORTRETUL-ui, este un Iuda contemporan, un om obișnuit de patruzeci de ani, într-o depresie adâncă. După 11 ani de căsnicie el nu vrea să-i spună soției care este cauza chinului său: ca adept al lui Stalin și-a denunțat prietenul de la facultate, Anatol, care a râs de „stăpânul” său. Anatol nu numai că „nu a vrut să se închine Bestiei”, dar a desfășurat activități anti-statale (despre care denunțătorul nu știa) care i-au atras condamnarea la moarte. Greșeala făcută în tinerețe îl obligă pe protagonist să înceapă o transformare. Ceea ce a fost răul în sine și cauza suferinței, devine o forță vindecătoare cu timpul, și reușește să iasă din „propria cameră de izolare, care l-a separat de restul lumii”.