Piero, un prosper impresar, se hotărăște, cu o luciditate rece, să-și pună capăt vieții sale aparent fericite chiar în momentul  apogeului. El se „dezbracă” în fața publicului de rolurile pe care le joacă în propria-i viață, exact așa cum s-ar desface foile unei... cepe. Într-un parcurs teatral presărat cu mult umor, autoironie, dar și cu reflecție amară, soția, amanta, prietenul cel mai bun, secretara, ba chiar și cei doi copii își redefinesc raporturile cu Piero, spre surprinderea acestuia.