În săptămâna 5-11 iunie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor dialogurile Danielei Zeca Buzura cu Leonida Gherasim, Adrian-Silvan Ionescu, Sorin Alexandrescu, Ion Bogdan Ștefănescu, Valentin Teodosiu.

Emisiunea „Mic dejun cu un campion” este difuzată de luni până vineri și duminică, de la ora 10.00.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Mic dejun”

Acad. Leonida Gherasim - cardiolog

• Luni, 5 iunie, ora 10.00

Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut în 20 februarie 1929 şi a studiat la Facultatea de Medicină din București, între anii 1947 și 1953. A avut şansa unor profesori – mentori, care l-au format ca om şi ca medic: acad. Daniel Danielopolu, acad. Basil Theodorescu și acad. Theodor Burghele sunt doar câţiva dintre ei. Multe întâmplări şi amintiri îl leagă şi acum de aceştia. Prestanţa, probitatea şi autoritatea profesională, punctualitatea, datoria faţă de pacient dincolo de viaţa personală au călit un caracter ce, şi acum, la cei peste 90 ani, a rămas la fel de serios, doar cu o patină de emoţie şi cu o detaşare senină în plus, care-i permit analiza la rece a celor peste 60 de ani de activitate.

„Când am devenit medic, am căpătat o responsabilitate suplimentară. Responsabilitatea e o problemă de morală, nu numai profesională”, spunea acad. dr. Leonida Gherasim, invitat la „Mic dejun cu un campion”, în 2021.

S-a specializat în medicină internă şi cardiologie, obţinând titlul de medic primar în ambele specialităţi, a excelat în activitatea de cercetare a patologiei cardiovasculare şi a fost, în egală măsură, un profesor dăruit, foarte respectat şi iubit. Experienţa acumulată ca medic curant, cât şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi contribuţia la dezvoltarea domeniului cardiologiei au fost finalizate într-o serie semnificativă de lucrări de specialitate. Din 2001 este membru de onoare al Academiei Române.

Adrian-Silvan Ionescu - istoric și critic de artă

• Marți, 6 iunie, ora 10.00

Pe Adrian-Silvan Ionescu îl întâlnim deseori la vernisaje, lansări de carte, concerte, ocazii mai mult sau mai puţin protocolare, purtând ţinute care respectă întru totul statutul celor cu care se vede, evenimentul şi locul pe care-l frecventează. Este un „personaj”, pentru că noi toţi, parcă, ne-am schimbat. El, nu.

„Sunt nostalgic după acea lume apusă, după acea lume exclusivistă, care ştia să îşi ţină şi să îşi arate/afirme statutul prin veşmânt. Modernitatea a pierdut stilul şi gustul rafinat. S-au pierdut demnitatea şi respectul de sine! Şi de ceilalţi”, spunea Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei, din cadrul Academiei Române, invitat la „Mic dejun” în anul 2021.

Petrecându-şi atât de mult timp răscolind poveştile trecutului despre oameni, locuri şi genealogii ale familiilor aristocrate, dar şi despre picanteriile mahalalelor, are atâtea de povestit, de scris, de descoperit.

„Jocul de-a istoria este cuceritor, copleşitor şi recompensant! Cu puterea minţii săpânesc „maşina timpului” şi mă pot transporta, cu uşurinţă, în orice an al Epocii Moderne, de la 1789, la 1916 – 1919. Sau, în civilie, care sunt eu dintre următorii ale căror straie le port: laird scoţian, cu tam-o’shanter sau glengarry pe cap, kilt şi tartan Mackenzie, au erzherzog tirolez cu haină verzulie cu nasturi din corn şi pălărie cu pampon din coadă de cerb, sau trapperul în haină de piele cu franjuri şi căciulă de raton, ori căpetenie inka învelită în poncho din lână de alpaca? Deci, cine sunt? All in one! Sunt toţi aceştia, în mine este o picătură din fiecare, în toţi mă recunosc şi la toţi mă adaptez la ţinută, alură şi comportament. Nu este aceasta o viaţă dusă într-un perpetuu carnaval? Poftiţi să o vizitaţi. Sau, să o citiţi. Căci între aceste coperţi se află rădăcinile şi sămânţa vieţii mele din vis!’’, nota Adrian-Silvan Ionescu, în „Baluri în România modernă - 1790-1920”.

Prof. Sorin Alexandrescu - critic și teoretician literar

• Miercuri, 7 iunie, ora 10.00

Nepot de soră al lui Mircea Eliade și deținător al drepturilor de autor ale acestuia, Sorin Alexandrescu este unul dintre cei mai mari teoreticieni ai modernității și postmodernității europene, întors definitiv acasă după un exil de 30 de ani.

„Am plecat pentru un an ca profesor în Olanda, la Universitatea din Amsterdam, la una dintre la mai mari catedre de limbă română din Occident. După aceea mi-au prelungit şederea pentru că le-a plăcut ce am făcut acolo şi aşa au trecut mai multe decenii”, spunea Sorin Alexandrescu, invitat la „Mic dejun” în anul 2021.

Din 1983, a ținut cursuri de semiotică și de filosofie la Amsterdam, unde a înfiinţat şi revista „International Journal of Romanian Studies”,  care a funcţionat din 1976 până în 1989. A fost unul din membrii activi ai diasporei literare românești și un militant activ pentru democratizarea țării, publicând numeroase studii și articole despre România.

Revoluția din decembrie 1989 l-a făcut să se gândească serios la reîntoarcere. S-a implicat cu toată forţa în refacerea Bibliotecii Centrale Universitare, distrusă în timpul luptelor de stradă şi de incendiul care a devastat sediul şi colecţiile acesteia. Şi-a folosit prestigiul pentru a face lobby şi a aduna fondurile necesare pentru refacerea şi modernizarea clădirii monument istoric. După 2000, și-a încheiat cariera didactică în Olanda şi a revenit definitiv în România.

În 2001, împreună cu Dan Grigorescu, Mihai Zamfir, Laura Mesina, Vlad Alexandrescu, Vasile Morar și Zoe Petre, a pus bazele Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, pe lângă Universitatea din București, o instituţie de prestigiu care funcţionează şi astăzi cu mare succes. Este membru de onoare al Academiei Române, din anul 2022.

Are nu mai puţin de 17 volume publicate, este un colaborator fidel al revistei „Observator cultural”, iar cea mai recentă carte a sa, apărută în anul 2021, „Lumea incertă a cotidianului”, a fost tema discuției la „Mic dejun”.

Ion Bogdan Ștefănescu  - muzician

• Joi, 8 iunie, ora 10.00

Ion Bogdan Ştefănescu cântă cu bucurie la cel mai vechi instrument din lume, flautul, considerând, precum sufiţii, că acesta este o punte între sufletul omului, lumea de pe Pământ şi cer. A debutat la doar 14 ani pe scena Ateneului Român, a fost membru şi solist în orchestra Filarmonicii „George Enescu’’ și, apoi, profesor la Universitatea Naţională de Muzică.

Activează ca solist al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara, este membru de aproape 30 de ani al grupului de muzică contemporană „Trio Contraste”, cântă alături de Camerata Regală ca solist şi dirijor sau cu Orchestra de Cameră din Heidelberg, iar proiectele se ţin lanţ.

Cele opt volume de versuri ce i-au apărut până acum, ca şi întreaga sa activitate concertistică, profesorală şi de mentorat conturează profilul unui artist prin excelenţă.

Flautul său, din aur de 18 karate, produs de celebra companie Muramatsu, care manufacturează doar instrumente personalizate din argint, aur şi platină, pentru cei mai valoroşi muzicieni ai lumii, este, pentru Bogdan Ștefănescu, „o prelungire a sufletului meu”.

Emil Boroghină - actor, fondator al Festivalului Internațional Shakespeare

• Vineri, 9 iunie, ora 10.00

„Secretul meu? Pasiunea, aproape maladivă, pentru teatru, dăruirea fără de limite şi credinţa sinceră că totul în această lume este posibil”, spunea Emil Boroghină, la „Mic dejun”.

„Unicul meu regret e că nu am reuşit să mă realizez, poate, ca actor”, spunea cel care a încântat publicul de atâtea ori cu recitaluri extraordinare, cu o trăire intensă a rostirii unor versuri, care, prin sensibilitatea sa, şi-au revelat cele mai ascunse semnificaţii ale metaforei poetice. Dante, Shakespeare, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu şi alţi scriitori au fost puşi în valoare de Emil Boroghină pe scena teatrului sau în recitaluri la radio şi televiziune.

„Unul dintre cele mai frumoase visuri ale tinereții mele artistice a fost deschiderea unui teatru de poezie în România’’. Vis împlinit.

Emil Boroghină a condus un mare teatru - Teatrul Naţional din Craiova - a pus la cale festivaluri de notorietate, turnee de mare ţinută, spectacole despre care se vorbește la zeci de ani de la premieră, distribuţii care au impus nume de actori importanţi, ca să nu mai vorbim de colaboratori – regizori (precum Silviu Purcărete), scenografi, regizori muzicali, dramaturgi. Multe premii, distincţii, diplome, ordine şi medalii, articole elogioase, aplauze la scenă deschisă au făcut din Emil Boroghină un ambasador al culturii române.

Valentin Teodosiu - actor, voice over pentru filme documentare, de desene animate şi posture de televiziune

• Sezonul 17, episodul 11
• Duminică, 11 iunie, ora 10.00

„Degeaba ai talent dacă nu-l cultivi. Dacă pierzi trenul tău, a doua oară poate nu mai trece”, spune Valentin Teodosiu - „vocea” - unul dintre cei mai iubiţi actori români. A jucat în peste 100 de roluri în film, alături de actori români dar şi de celebrităţi internaţionale ca Wesley Snipes sau Liz Hurley şi încă mulţi alţii.

A acoperit cu personalitatea sa un repertoriu teatral de invidiat. A jucat în multe seriale, piese radiofonice şi de televiziune. Turnee, spectacole, familia, copiii, o dăruire necondiţionată, o plăcere de a fi alături de public, de colegi, zilele de pregătire, momentul extraordinar în care bate gongul şi se micşorează lumina în sala de spectacol, făcând loc miracolului de pe scenă sau când clacheta regizorului de platou cade şi se aude comanda: „Motor!”, toate acestea sunt o lume atât de plină, atât de fascinantă, atât de prezentă şi devoratoare, încât uită de vârstă şi problemele de tot felul.

„Asta mă ţine tânăr. Eu am impresia că încă mai am măcar 40 de ani şi-mi vine să sar şotronul dacă asta mi se cere. Dar, când mă uit în oglindă, mă gândesc şi-mi spun cu glas tare: «Bă, tre’ să stai mai potolit!»”.