Telespectatorii TVR Cultural pot afla poveștile bisericilor vechi de sute de ani din Capitală, demolate de comuniști, dar și despre mitropolitul Antim Ivireanul, un cărturar care a influențat cultura Țării Românești.

Emisiunea „Pastila de artă - Tezaur medieval”, difuzată la TVR Cultural de luni până duminică, este produsă și realizată de Ileana Ploscaru Panait.

Darurile vornicului Şerban al II-lea Cantacuzino

• Luni, 16 ianuarie 2023, orele 12:55, 16:55, 17:55 şi 21:55

Șerban al II-lea Cantacuzino era nepot al postelnicului Constantin Cantacuzino și strănepot al domnitorului Radu Șerban. A fost botezat cu numele „Șerban” de către unchiul său dinspre tată, viitorul domnitor al Țării Românești, Șerban Cantacuzino, cu care nu trebuie confundat. A fost un mare dregător al lui Constantin Brâncoveanu și un însemnat sfetnic și colaborator al acestuia.

Au ajuns până în zilele noastre câteva obiecte pe care vornicul Șerban Cantacuzino le-a donat mănăstirilor Mărgineni, Comana și altor câtorva, de care era legat prin relații de ctitorire și de familie, descoperindu-ne o parte din povestea vieții sale.

Prin donații și lucrările de ctitorire, acest mare dregător se înscrie în rândul elitei boierești, care dorește conturarea unui proiect politic paralel celui promovat de puterea domnească.

Antim Ivireanul, un mitropolit cărturar

• Marţi, 17 ianuarie 2023, orele 12:55 şi 21:55

Tipograf, gravor, pictor, sculptor, brodeur, arhitect al mănăstirii Antim din București, traducător și teolog fin, mitropolitul Antim Ivireanul a marcat, ca nimeni altul, cultura Țării Românești, de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea.

A fost adus în Țara Românească de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Până la moartea sa, în 1716, Antim Ivireanul a contribuit la tipărirea a circa 41 de lucrări. Printre acestea, cărți în limba română, în slavonă, greacă, arabă și gruzină, într-un efort de susținere a ortodoxiei în țările aflate sub asaltul Imperiului Otoman, dar și într-un efort de combatere a propagandei romano-catolice.

Patriarhul Ierusalimului l-a numit pe Antim Ivireanul, datorită ambițiilor sale cărturărești: „floarea cu străluciri de aur a toată arta cea bună”.

Banul Barbu Craiovescu şi icoana Sf. Procopie

• Miercuri, 18 ianuarie 2023, orele 12:55 şi 21:55

Obiectele de artă, mai ales cele medievale, capătă deseori statut de relicve, fiind păstrate cu sfinţenie vreme de secole şi inspirând poveşti fascinante despre oamenii care le-au făurit sau pentru care au fost create. Așa este şi icoana Sf. Procopie de la Mănăstirea Bistriţa (Vâlcea) în care se poate observa în faţa tronului Sf. Procopie, un personaj foarte tânăr îngenuncheat, identificat printr-o inscripţie cu litere chirilice drept „Banul Barbul”, ctitor al locaşului de cult.

Alte piese de la Mănăstirea Bistriţa învăluite într-o aură de legendă sunt cele trei brâie ce au aparţinut lui Barbu Craiovescu, ţesute din fire subţiri de mătase şi de argint aurit. Astfel de brâie apar frecvent reprezentate în vechile fresce şi au fost purtate de voievozi sau de marii boieri, înfăşurate în jurul taliei. Ele sunt accesorii vestimentare de factură orientală şi au fost adoptate în Ţările Române, începând din secolul al XV-lea.

Icoanele din Banatul secolului al XVIII-lea

• Joi, 19 ianuarie 2023, orele 12:55 şi 21:55

O parte dintre lucrările expuse în Galeria de Artă Veche Românească sunt împrumutate din colecţiile altor muzee din ţară. Cel mai generos dintre aceste împrumuturi este cel al icoanelor din colecţia de artă bisericească veche a Mitropoliei Banatului. Ele au părăsit temporar sălile Muzeului Catedralei Mitropolitane din Timişoara pentru a complete discursul tematic al Galeriei de Artă Veche Românească.

Aici, în sala dedicată picturii din veacul al XVIII-lea, icoanele din Banat, oferă vizitatorului un regal estetic. Ele alcătuiesc un nucleu omogen, cu trăsături distincte, uşor de identificat.

Bisericile pierdute ale Bucureştiului

• Vineri, 20 ianuarie 2023, orele 12:55, 16:45, 17:45 şi 21:55

Printre frânturile unei istorii zbuciumate, păstrate cu greu și adăpostite astăzi în Muzeul Național de Artă al României, se numără și fragmente din vechile biserici bucureștene demolate în secolele XIX şi XX, odată cu modernizarea Capitalei. Aşa sunt Biserica Sărindar, Caimata, Ienei, Sf. Vineri, Cotroceni şi Văcăreşti.

În perioada comunistă, pe lângă lăcaşurile de cult, au dispărut și străzi întregi cu clădiri de patrimoniu, totul sub pretextul „sistematizării”, în fapt, un atentat la identitate. Victimele au fost tocmai acele locuri de legătură cu strămoșii, în care ne simțeam cel mai „acasă”.

Comoara pierdută - Mănăstirea Văcărești

• Sâmbătă, 21 ianuarie 2023, orele 11:45, 16:50, 18:50, 1:50 şi 2:50

Mănăstirea Văcărești este pe drept cuvânt numită „testamentul artei tradiționale”. Începută într-un moment istoric de turnură, la puțină vreme după sfârșitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu, când domnia țării trece din mâinile domnilor pământeni în cele ale domnilor fanarioți, Mănăstirea Văcărești exprima voința noului domn - Nicolae Mavrocordat - de a continua tradițiile țării, în încercarea de a se impune ca domnitor legitim.

La puțină vreme după ridicarea lui, ansamblul impunător de la Văcărești, menit să oglindească poziția ctitorilor săi, era socotit de unul dintre vizitatorii săi occidentali cel mai frumos din această parte a Europei.

Monumentul a fost pierdut, însă, în urma campaniei de demolări din anii ’80 ai secolului trecut și supraviețuiește astăzi numai prin fragmente.

Paftalelele, podoabe din trecut

• Duminică, 22 ianuarie 2023, orele 11:50, 16:50, 18:50, 23:50, 1:50, 2:50 şi 5:50

Paftalele fac parte din costumul popular cotidian şi ceremonial (de nuntă, de sărbătoare) al tuturor popoarelor din Balcani. La noi, paftalele au fost accesorii ale costumelor de ceremonie şi cotidiene, obişnuite la curtea domnească și în conacele boierești, dar şi în ambianţa oraşelor şi târgurilor din Ţările Române, unde au fost purtate într-un interval ce poate fi aproximat între jumătatea secolului al XVIII-lea şi primele decenii ale secolului al XIX-lea.

Expresie a obiceiurilor întregii populaţii din Balcani, aflată sub dominaţia otomană, şi, mai târziu, a modei din oraşele şi târgurile Imperiului otoman, dar şi din Principatele Române, paftalele sunt, în egală măsură, etalonul performanţelor tehnice şi artistice ale atelierelor epocii.