loader
Foto

Galerie foto

Soarele, clătitele și lipovenii din Dobrogea

Ne-am luat rămas bun de la iarnă alături de lipovenii din Dobrogea. Am pătruns în lumea lor şi am descoperit o sărbătoare străveche, numită Masleniţa sau „Săptămâna Clătitelor”, vineri, 17 martie, de la ora 15.55, la „Europolis”, pe TVR 1.

 

Cu „Europolis”, emisiunea prin care călătorim săptămânal în România multietnică, am ajuns în fascinanta Dobrogea, la comunitățile rușilor lipoveni care au sărbătorit Săptămâna Clătitelor sau Maslenița. Am aflat cum se face sbornikul, cum arată cusătura decorativă încrețită, denumită „pielea găinii” și care sunt culorile pe care le poartă azi brăilencele, într-o ediție „Europolis” semnată de Dana Ioniță și Nicoleta Dumitrache. Vineri, 17 martie, de la ora 15.55, la TVR 1.

(w882)

I se spune Maslenița, Săptămâna Clătitelor, Săptămâna Albă sau a Brânzei şi este una dintre cele mai vesele săptămâni din an. Din cele mai vechi timpuri, există astfel de sărbători păgâne pentru a marca ciclul schimbării anotimpurilor. În Rusia, în ultima zi a iernii se ardea o păpușă de paie, iar participanții începeau un dans în jurul ei. Sperietoarea simboliza iarna, iar dându-i foc, făceau loc renașterii și căldurii soarelui.

(w882)

Inițial un obicei păgân legat de calendarul solar străvechi, Masleniţa a fost preluată de Biserica Ortodoxă și este acum integrată în obiceiul pascal. Este modul rușilor lipoveni de a se pregăti pentru Postul Paștelui, pentru cumpătare, înțelegere sau fapte bune.

Dar cine sunt rușii lipoveni?

O minoritate etnică fascinantă și plină de mister, rușii lipoveni au o istorie tumultoasă. Ei sunt urmașii staroverilor, credincioși de rit vechi care au fugit din cauza persecuțiilor bisericii oficiale ruse pentru a-și păstra credința ca la cea dintâi creștinare, în secolele XVII-XVIII. Împrăștiați în întreaga lume, prigoniții s-au așezat și pe teritoriul actual al României, unde au rămas de mai bine de trei secole. Astăzi, urmașii acestor pribegi le păstrează memoria și își pomenesc străbunii cu mare respect. Un exemplu de supraviețuire prin credință, rușii lipoveni au venit cu multe obiceiuri care s-au păstrat sute de ani ca marcă identitară.

În perioada comunistă, Maslenița nu s-a ținut oficial, dar a fost reluată după 1990 în comunitățile din Dobrogea. În fiecare an, cu 56 de zile înainte de Paști, lipovenii se află timp de o săptămână sub semnul soarelui. Prin dans, cântec și preparate tradiționale, este marcată trecerea de la iarnă la primăvară și pregătirea pentru Postul Mare.

„Câte blîni ai mâncat, atâtea zile ai câștigat”.

(w882)

Echipa Alte Minorități a ajuns la comunități din Dobrogea pentru a descoperi care sunt obiceiurile şi mâncărurile specifice acestei sărbători și cum se ocupă lipovencele de fiecare etapă: pregătirea alimentelor, dansurile circulare, cusutul batistelor cu rol ceremonial sau pregătirea instrumentarului ritual.

Denumirea de „masleniţa” vine de la cuvântul „maslu”, care înseamnă unt sau ulei. Reprezentantele acestei minorităţi pregătesc rețete delicioase fără carne, cu lactate și ulei: „blîni” (clătite), „vareniki” (colţunaşi), „pampuşki” (plăcinte), „pirojeniki” (gogoși). De ce sunt așa importante clătitele? Pentru că sunt rotunde, rumenite, calde și simbolizează soarele și puterea lui de a reda viața. De aceea, superstiția spune că trebuie să mănânci cât mai multe blîni în săptămâna acestei sărbători. Numai așa aduni zile de viață în plus.

(w882)

Jurnalista Dana Ioniță a vizitat Comunitatea Ruşilor Lipoveni Galuboe More din Constanţa, comunitate care numără aproximativ 1000 de membri. În reportajul pe care l-am urmărit în emisiunea „Europolis”, vineri, 17 martie, ora 15.55, la TVR 1, ea a surprins pregătirile de Maslenița, sărbătoare care este despre familie, așa cum ne arată și denumirile unor zile: vineri – serile soacrei mici sau sâmbătă – șezătorile cumnatei. Duminica, ultima zi din Săptămâna Albă, este ziua iertării și toată comunitatea se împacă și uită supărările de peste an pentru a putea intra în Postul Mare.

(w882)

În comunitatea lipovenilor din Brăila, jurnalista Nicoleta Dumitrache a surprins cum aceştia au deschis sărbătoarea cu hora tradițională (haravot) și, așa cum se întâmplă astăzi la oraș, au continuat la restaurant, unde ansambluri din Brăila – „Tihii Dunai” și „Dunaisckie Rozî” și ansambluri din Deltă - „Sinicika” de la Mila 23, ansamblul „Kalina” din Periprava, ansamblul „Enat-Cazacii” – au reinterpretat şi pus în scenă momente ale obiceiului. Printre participanți o întâlnim şi pe Ana Oprea, profesoară, membră a ansamblului folcloric „Tihii Dunai”, care scrie pentru revista comunității rușilor lipoveni („Zorile”) și coase un sbornik. Este acea bonetă (tichie) care strânge părul femeilor măritate. A fost atrasă de aceste podoabe atât de importante pentru costumul tradițional al rușilor lipoveni de când era doar o copilă. Dar cum meșteșugul era ținut secret, transmis din generație în generație și păstrat în familie, Ana Oprea l-a furat, dar spune că și azi mai învață.

Pentru cei care doresc să afle mai multe despre comunităţile din România diversă, informații și înregistrări ale emisiunilor realizate de echipa Alte Minorităţi se găsesc pe pagina de Facebook Alte Minorități.

credit foto: Vladimir Chirilov, FB Comunitatea Ruşilor Lipoveni România

 

Cătălin Sava v-a invităt să urmăriți o ediție "România Diversă" despre comunitatea armenească din Iași.

"Waste Side Story" este un spectacol care vorbește despre comunitatea oamenilor de la Pata Rât. Dan Vasile semnează regia.

Marko Adzic: Actor de film | VIDEO

Marko Adzic: Actor de film | VIDEO

publicat: joi, 09 mai 2024

Joi, 9 mai, de la ora 14:00, la TVR Timișoara, urmărim o emisiune dedicată actorului Marko Adžić.

 

#TVRminoritati