loader
Foto

Galerie foto

Pe meleaguri vâlcene, la Complexul Muzeal Măldărești

Cula Greceanu, Cula Duca și Casa Memorială I.G Duca sunt cele trei construcții istorice care alcătuiesc Complexul Muzeal Măldărești. Acestea sunt modele reprezentative pentru arhitectura românească, ce îmbină tradiționalul cu componente specifice fortificațiilor, din timpuri străvechi, începând cu secolul al XVI-lea.

 

La Măldărești, istoria se îmbină cu poveștile locului. Într-un cadru pitoresc,  descoperim trei construcții istorice: Cula Greceanu, Cula Duca și Casa Memorială I.G Duca, care formează Complexul Muzeal Măldărești.

Această construcție, de tip culă, adică turn de apărare la care se adăugă o locuință, era întâlnită în secolele XVIII- XIX, în zona balcanică și aparținea, de obicei, micii boierimi. O regăsim în Oltenia și Muntenia. Rezistența acestor locuințe este una deosebită, dacă ne gândim că au dăinuit până în zilele noastre, când le putem admira în toată frumusețea lor.

Elementele definitorii ale acestor construcții sunt: un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaje și retragerile succesive ale zidului în înălțime.

Cea mai veche culă din țară este Cula Greceanu, ale cărei începuturi le putem  plasa în secolul al XVI-lea. Nan Paharnicul a construit mai întâi un turn de apărare, apoi nepotul său, Tudor Maldăr, a completat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea restul construcției. În zilele noastre se numește Cula Greceanu, pentru că în timp a trecut de la familia Măldărescu la familia Greceanu.

Olga Greceanu a deținut o perioadă această proprietate. Într-o atmosferă pioasă și plină de culoare, se remarcă portretele celor din familia Măldărescu, executate în mod strălucit de Olga Greceanu.

Olga Greceanu și soțul său au fost ultimii proprietari ai acestei cule. Născută în 1890, descendentă a unei familii nobiliare poloneze, Olga Greceanu a studiat în străinătate pictura murală. În anii interbelici a lucrat fresce în clădiri și biserici din țară. De menționat frescele de la Patriarhie, dar și mozaicurile de la Biserica Antim. Ea rămâne singura femeie căreia i s-a permis, printr-un act scris de patriarhii vremii, să predice în biserică. În perioada comunistă, bunurile i-au fost confiscate și a fost marginalizată. Și-a dedicat restul vieții restaurării monumentelor bisericești și icoanelor.

(w882)

Producător: Simona Carauleanu

Revedeți această ediție a emisiunii „Memoria locului” miercuri, 9 octombrie, de la ora 13:30.

Foto: Arhiva emisiunii „Memoria locului”

 
Festivalul de Folclor al Minorităților Arad 2024: O sărbătoare a diversității culturale | VIDEO

În anul 2024, orașul Arad a avut plăcerea de a găzdui cea de-a 24-a ediție a Festivalului de Folclor al Minorităților, un eveniment remarcabil ...

„Zilele schimbării la faţă”: O sărbătoare a culturii sârbe în diasporă | VIDEO

În acest an, comunitatea sârbească a marcat cu bucurie cea de-a 31-a ediţie a „Zilelor Schimbării la Faţă”, un eveniment deosebit de important în ...

„Blockpost”, premieră la Timișora | VIDEO

„Blockpost”, premieră la Timișora | VIDEO

publicat: miercuri, 06 noiembrie 2024

„Blockpost” reprezintă o coproducție teatrală deosebită, reunind talentul artistic din România și Ucraina într-un moment de profundă relevanță ...

 

#TVRminoritati