În prima săptămână din 2023, telespectatorii TVR Cultural pot afla despre pictura de icoane din Țara Românească a secolului al XVII-lea, care pregătește școala de pictură brâncovenească, dar și despre epoca lui Matei Basarab, considerată o „epocă de aur” în istoria Țării Românești.
„Pastila de artă - Tezaur Medieval”, emisiune produsă și realizată de Ileana Ploscaru Panait, este difuzată la TVR Cultural de luni până duminică.
Iconostasul Mănăstirii Cotroceni
- Luni, 2 ianuarie 2023, orele 12:55, 20:55, 21:55, 23:40, 3:55 şi 5:40
Domnitorul Șerban Cantacuzino era urmașul împăratului bizantin Ioan Cantacuzino. Ctitor generos și administrator priceput, el a înzestrat Mănăstirea de la Cotroceni cu averi însemnate, însă ceea ce va fi fost cu adevărat uimitor era biserica însăși, cu toată podoaba sa.
De la intrare, privirea era atrasă de iconostasul monumental, aurit în întregime. „Fala Munteniei”, așa cum o numea un călător englez la două decenii după înălțarea ei, Mănăstirea Cotroceni a fost demolată în anul 1984.
Biserica a fost reconstruită după anul 2000, fiind acum lăcaş de cult şi muzeu în care sunt expuse fresce şi piese de pietrărie recuperate de la demolare.
Domnitori, boieri, monahi – Meccena şi donatori
- Marţi, 3 ianuarie 2023, orele 12:55, 20:55 şi 21:55
Prima jumătate a secolului al XVII-lea, cuprinsă între moartea lui Mihai Viteazul și domnia lui Matei Basarab, a reprezentat o epocă dificilă, frământată de îndelungatul și obositorul război de 13 ani dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, care pentru Țara Românească a însemnat campanii de înrobiri, foamete și împuţinarea populației din cauza ciumei.
În prima decadă a secolului, domnitorul Radu Șerban, urmaș al boierilor Craiovești, a fost cel care a încercat să asigure un echilibru intern și extern necesar refacerii țării și a reușit să continue tradiția daniilor la mănăstirile din țară și de la Muntele Athos, luându-l ca model pe ilustrul său strămoș, Neagoe Basarab.
Matei Basarab – o epocă de aur
- Miercuri, 4 ianuarie 2023, orele 12:55, 20:55 şi 21:55
Ţara Românească în timpul lui Matei Basarab, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, cunoaşte o serie de realizări notabile în domeniul artei şi culturii. Domnitorul înzestreză ctitoriile sale şi ale înaintaşilor – mănăstirile Brâncoveni, Arnota, Tismana - cu adevărate capodopere din argint aurit şi pietre preţioase, lucrate de meşteri români, greci, sârbi, chiproviceni şi transilvăneni.
Crucea Lumii, Supliciu şi Înviere
- Joi, 5 ianuarie 2023, orele 12:55, 20:55 şi 21:55
Însemn esențial al creștinismului, crucea începe să fie folosită abia în secolul IV, când, din instrument al supliciului, devine semn al victoriei.
Istoria creștină reține momentul revelării Crucii împăratului Constantin cel Mare, în ajunul unei bătălii importante nu numai pentru Imperiul Roman, ci pentru întreaga creștinătate.
Unele dintre cele mai frumoase lucrări din zestrea Galeriei de Artă Veche Românească sunt crucile dăruite odinioară de Alexandru Lăpușneanu Mănăstirii Slatina, de Șerban Cantacuzino Cotroceniului sau de Constantin Brâncoveanu lăcașului său de la Hurezi.
Din instrument al supliciului, apoi semn al victoriei armate și spirituale, Crucea devine astfel simbolul Împărăției celei veșnice, ținta mult dorită a tuturor creștinilor.
Pictura de icoane – Ţara Românească, sec. XVII
- Vineri, 6 ianuarie 2023, orele 12:55 şi 21:55
Arta patronată de Matei Basarab s-a remarcat printr-un savant echilibru între tradiţie şi inovaţie, iar pictura epocii sale surprinde cel mai fidel această concurenţă benefică. Tatonările stilistice ale artiştilor locali ilustrează apropierea dintre echipele de meşteri, moldoveni şi valahi, care au activat pe şantierele artistice patronate de domnitor.
Căutările stilistice inovatoare, dar şi respectarea tradiţiei bizantine sunt expresia cea mai clară a efervescenţei creative din epocă. Toate aceste inovaţii stilistice anunţă şi pregătesc marea şcoală de pictură brâncovenească.
Scriptoriile din Ţara Românească – sec. XVII
- Sâmbătă, 7 ianuarie 2023, orele 11:50, 18:50 şi 1:50
Vechile legături cu cărturarii greci din Muntele Athos, întreţinute prin grija şi generozitatea voievozilor noştri, sunt responsabile de existenţa unui fenomen cultural de proporţii, tendinţă care a înflorit în prima jumătate a secolului XVII pe teritoriul Ţării Româneşti.
Efervescenţa scrisului şi a pasiunii pentru carte din această epocă permite voievodului Matei Basarab introducerea unei reforme culturale în Ţările Române, antrenând spiritul şi îndemânarea editorilor locali și pregătind terenul pentru formidabila producţie de carte de cult tipărită a epocii brâncoveneşti, care va iradia în întreaga Ortodoxie.
Hurezi – Bizanţul românilor
- Duminică, 8 ianuarie 2023, orele 11:50, 18:50 şi 1:50
Constantin Brâncoveanu face cele mai multe şi mai importante danii de orfevrărie religioasă la Mănăstirea Hurezi, cea mai mare şi mai bine păstrată ctitorie a sa, aflată în imediata vecinătate a ctitoriilor strămoşilor - Bistriţa, Mănăstirea Dintr-un Lemn şi Arnota.
În anii 1691 și 1692, în timp ce biserica cea mare a mănăstirii încă se construia, domnitorul şi soţia sa alcătuiesc zestrea de odoare a acesteia. Chivotul, anaforniţele, căţuia, ripidele şi trei Evanghelii ferecate sunt odoarele nepreţuite ce aparţin uneia dintre cele mai faste perioade a vechii culturi româneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea.
„Pastila de artă – Tezaur medieval” aduce în faţa iubitorilor de artă şi a publicului larg un proiect televizual unic, realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României. În anul celebrării a 500 de ani de la moartea voievodului Neagoe Basarab, ctitorul celui mai vestit monument românesc din toate timpurile – Mănăstirea Argeşului -, autorul primei opere din literatura românească - „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie’’ - şi susţinătorul unei inegalabile campanii de patronaj artistic, cu urme reperabile astăzi în întreaga lume, Televiziunea Română difuzează în premieră 50 de episoade de ilustrează un patrimoniu de excepţie.
