Între 5 și 11 februarie, de la ora 10.00, TVR Cultural a redifuzat dialogurile Danielei Zeca Buzura cu Chris Simion, regizoare de teatru, acad. Mircia Dumitrescu, artist, soprana Felicia Filip, Felix Alexa, regizor, poetul și jurnalistul Dinu Flămând și istoricul Bogdan Murgescu, înregistrate în cadrul emisiunii „Mic dejun cu un campion”. Interviul cu Bogdan Murgescu a fost difuzat și la TVR 2, sâmbătă, 10 februarie, de la ora 10.00.
Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea „Mic dejun cu un campion”
Chris Simion-Mercurian – regizoare și membră fondatoare a Asociaţiei Culturale Griviţa53 (ediție din 2020)
- Luni, 5 februarie, ora 10.00
Adeptă a experimentului teatral, Chris Simion a îmbinat arta mişcării corporale cu textul şi imaginea plastică în multe dintre dramatizările pe care le-a pus în scenă. Se implică într-o serie de proiecte sociale şi artistice. A inițiat, în 2008, Festivalul de teatru independent „Undercloud”, fiind președinta lui. Plină de o energie debordantă, cu idei inovatoare, uneori controversate sau neînţelese, Chris Simion s-a aflat mereu cu un pas înaintea multora dintre colegii de breaslă.
O prezenţă nonconformistă, dar şi cu un limbaj teatral ce se revendică din cele mai bune surse clasice, Chris Simion-Mercurian este autoarea mai multor cărţi de succes. În 2002, Ministerul Culturii și Cultelor din România i-a acordat „Premiul de debut în proză’’, o dovadă în plus pentru cariera sa de scriitoare.
Din nevoia independenţei de creaţie, a iniţiat, în 2017, un proiect unic în România: Griviţa53, primul teatru construit împreună cu prietenii şi publicul, prin strângere de fonduri la nivel naţional. În luna martie 2023, a început după o campanie de mai bine de șase ani, regizoarea Chris Simion Mercurian şi-a văzut visul împlinit: a început construcţia Teatrului Independent "Griviţa 53".
Vrei să fii fericit? Răspunsul lui Chris Simion, o artistă ce are puterea, răbdarea şi dorinţa de a trece peste greutăţi insurmontabile ale vieţii, este: „Dacă ești pregătit să suferi, iubește!’’.
****
Acad. Mircia Dumitrescu - grafician, pictor şi sculptor (ediție din 2020)
- Marţi, 6 februarie, ora 10.00
Mircia Dumitrescu este cunoscut ca unul dintre cei mai dedicaţi profesori pe care i-a avut Universitatea de Arte din Bucureşti. Un profesionist desăvârşit, un performer al artelor grafice, care a format multe generaţii de studenţi, iniţiindu-i în meşteşugul laborios şi complicat al gravurii în lemn şi metal sau al litografiei. Tehnicile şi meşteşugul gravurii le-a deprins întâi ca autodidact şi apoi de la profesorii din facultate. A reuşit să-şi construiască singur o presă de gravură pe care lucrează şi astăzi.
Este un grafician cu o mare lejeritate a desenului şi efectelor grafice. Cu o linie lirică care s-a potrivit perfect ilustraţiei de carte în care a execelat o viaţă. De fapt, disponibilitatea sa nativă de povestitor s-a transpus pe deplin şi în opera sa. Pentru că toate lucrările sale – fie de gravură, grafică de şevalet, ilustraţie de carte sau sculptură – sunt poveşti în derulare. Seriile de teme se succed în cascadă. Mereu mai are ceva de adăugat şi, aşa, mai apare o continuare.
Nu s-a dat niciodată în lături de la a învăţa tainele meseriei de tipograf, lucru care avea să-i ofere soluţia optimă pentru a transpune integrala „Manuscriselor lui Mihai Eminescu”, un proiect monumental care i-a ocupat o parte semnificativă a vieţii, dar care s-a concretizat în multe volume care acum pot fi consultate la Biblioteca Academiei Române.
„Îi iubesc pe cei din jur. Invidia mă dezamăgeşte’’, mărturisea el cu dezinvoltură, la „Mic dejun cu un campion”.
***
Soprana Felicia Filip, directoare a Operei Comice pentru Copii din București (ediție din 2020)
- Miercuri, 7 februarie, ora 10:00
O apariţie delicată şi strălucitoare în acelaşi timp, supranumită „Filipissima” – un substantiv propriu transformat în renume, ca o recunoaştere a celebrităţii şi excelenţei profesionale, Felicia Filip s-a făcut remarcată atât pe scenele din România, cât şi pe cele mai prestigioase ale mapamondului.
Optimistă şi energică, cu multă încredere în propriile forţe şi în destinul său ca om şi ca artist, ea a avut puterea de a traversa, cu graţie, atât succesul, ce poate orbi, orgolios, un caracter neformat, cât şi momentele mai puţin faste ale vieţii. Cu perseverenţă, cu credinţa că talentul i-a fost dat pentru a bucura oamenii şi că nu are dreptul să-l irosească, oricât i-ar fi de greu, Felicia Filip s-a impus ca soprană care acoperă un repertoriu bogat. A interpretat lucrări din creaţiile lui Verdi, Rossini, Donizetti, Bellini, Mozart, Bizet, Puccini, Strauss, Offenbach sau Beethoven.
Până în 1990, a fost solistă a Operei Naţionale din Bucureşti. Cariera în afara ţării şi-a început-o în 1991. Prima apariţie a avut-o la Basel, în Elveţia, unde tânăra soprană a fost încoronată ca „noua regină a Traviatei”, după care a fost invitată pe multe scene din lumea întreagă.
Felicia Filip s-a reinventat alături de formaţia Iris, cu care a susţinut concerte foarte prizate de public şi cu care a scos primul album de rock-simfonic din România, fiind prima soprană de la noi care a avut o astfel de asociere muzicală.
Pentru cariera şi performanţa sa profesională, Felicia Filip a fost inclusă în antologia „Divine Divas’”, de André Segond, care a consemnat contribuţia celor mai importante 300 de soliste ale teatrului liric mondial.
„Fiecare are dreptul la un strop de fericire, nu?”, spunea Felicia Filip, în dialogul cu Daniela Zeca Buzura, înregistrat în anul 2020.
***
Felix Alexa – regizor de teatru (ediție din 2020)
- Joi, 8 februarie, ora 10:00
„Teatrul este în primul rând o experienţă de viaţă. Nu e doar profesie”, explica Felix Alexa, invitat la „Mic dejun” în 2020.
Felix Alexa, fiul cunoscutului regizor Visarion Alexa, s-a format profesional sub îndrumarea Cătălinei Buzoianu, o respectată regizoare şi profesoară, la clasa căreia a absolvit cursurile Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică, în 1991. Imediat după ieşirea de pe băncile facultăţii, în 1991, a fost asistentul de regie al unui personaj mitic al regiei de teatru mondiale, celebrul Peter Brook, cu care a lucrat la Paris la „Bouffes du Nord”.
Întors în România, din 1993, a devenit el însuşi profesor la UNATC, la departamentul de Regie Teatru, iar, de atunci, prin mâna sa au trecut multe generaţii de regizori. A colaborat cu teatre cunoscute din România, dar şi din Croaţia sau Coreea de Sud, montând peste 60 de spectacole cu mii de reprezentaţii.
***
Dinu Flămând - poet, eseist și jurnalist (ediție din 2020)
- Vineri, 9 februarie, ora 10.00
„Am plecat din România când n-am mai găsit niciun motiv să mă stimez”, spunea Dinu Flămând - poet, eseist, traducător, diplomat, jurnalist şi comentator politic, care a petrecut 20 de ani la microfonul Radio France International.
Rămâne ca literatura română să îi recupereze complet poezia, eseurile şi traducerile. Este mereu pe drum, tentând nu o dată soarta, care, generoasă, i-a creat o multitudine de oportunităţi la care, în mod normal, nu s-ar fi gândit.
Dar numai cine nu riscă, nu câştigă, nu-i aşa? Este un principiu pe care Dinu Flămând l-a aplicat atât vieţii sale personale, cât şi activităţii de scriitor şi traducător.
„Sunt oameni care recuperează valorile pe cont propriu. Suntem într-o perioadă în care profesionalismul celor educaţi este pus la îndoială, dar hazardul va aranja curând lucrurile şi curând va fi la modă să fii foarte competent’’, a explicat Dinu Flămând. A fost mereu un răzvrătit, statut pe care l-a şi cultivat tocmai pentru a se ţine departe de intruziunile cenzurii care îi perverteau poezia şi s-a axat pe comentarii literare şi traduceri.
Este, de o lungă perioadă, corespondent radiofonic pentru Paris al BBC şi Europa Liberă. Colaborează şi la Radio France Internationale, unde a devenit, timp de peste 20-de ani, una dintre cele mai avizate voci ale presei internaţionale. Oricine parcurge biografia sa nu se poate să nu-şi pună întrebarea: oare când o fi avut timpul fizic de a scrie atât de mult (aproape 20 de volume de poezie publicate, eseuri critice), de a traduce titluri reprezentative din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, de a călători în toată lumea, de a privi cu un ochi atent şi neiertător realităţile lumii contemporane şi de a le comenta ca jurnalist în presa scrisă sau la radio?
„În momentul în care tratăm cultura ca pe o marfă din supermarket, scriitorul este obligat să rămână un revoltat”, arăta Dinu Flămând, la „Mic dejun”, în 2020.
***
Prof. univ. Bogdan Murgescu - istoric și prorector al Universității București (ediție din 2023)
- Duminică, 11 februarie, ora 10.00
„Eu cred că Revoluţia din decembrie 1989 este, pe de-o parte, momentul fondator al sistemului democratic din România şi, pe de altă parte, este un moment în care populaţia sau parte din populaţie din România şi-a asumat destinul într-un mod exemplar”, a explicat istoricul Bogdan Murgescu, la „Mic dejun”.
Uşurinţa cu care trece de la o perioadă istorică la alta şi cărţile apărute în urma cercetărilor ce pot dura uneori chiar şi un deceniu fac din Bogdan Murgescu unul dintre cei mai apreciaţi istorici contemporani ai generaţiei sale. Scrie, deopotrivă, lucrări dedicate specialiştilor, cât și cărţi de largă circulaţie, anume pentru publicul mai puţin cunoscător, dar curios.
Pentru a înţelege istoria şi orice fenomen, în general, sunt necesare limpezimea expunerii, claritatea ideilor şi accesibilitatea adresării.
„Trebuie să scriem recenzii şi să comunicăm pe toate canalele posibile. Eu am încredere în raţiune şi în respectul pentru adevăr”, a mai arătat Bogdan Murgescu.
Această ediție este difuzată și sâmbătă, 10 februarie, de la ora 10.00, la TVR 2.
