Între 22 și 28 aprilie , telespectatorii TVR Cultural pot revedea dialogurile Danielei Zeca Bucura cu acad. Georgeta Filitti, istoric, violoncelistul Adrian Naidin, artistul Dan Perjovschi, cercetătoarea Simona Preda și politologul Ioan Stanomir.
Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea „Mic dejun cu un campion”
Acad. Georgeta Filitti - istoric și publicistă (ediție din 2023)
- Luni, 22 aprilie, ora 10.00
Cel de-al 17-lea sezon al emisiunii „Mic dejun cu un campion”, din anul 2023, a fost deschis de dialogul Danielei Zeca Buzura cu Georgeta Filitti, istoric, cercetătoare, publicistă, scriitoare şi traducătoare, doctor în istorie-filosofie, la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj. Eleganţa, distincţia, aristocraţia fără false artificii o pun în valoare. Limbajul de o strălucire aparte, de o minunată sonoritate şi limpezime, descurcă sensurile cele mai nuanţate ale ideilor.
„Norocul meu a fost că mi-am iubit meseria’’, arăta, la „mic dejun”, Georgeta Filitti (85 de ani), membră de onoare a Academiei Române.
În anii 1980, Georgeta Filitti era cunoscută drept „Doamna Kogălniceanu”, pentru că a editat cele nouă volume ale „Oratoriei” lui Mihail Kogălniceanu, primind, în 1983, premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române.
În 2012, cercetătoarea a fost decorată de regele Mihai cu „Crucea Casei Regale a României”, pentru „activitatea sa prodigioasă ca istoric al societăţii, moravurilor şi tradiţiilor intelectuale româneşti”, pentru „promovarea integrării culturii şi societăţii române în spaţiul european”.
În 2019, Georgeta Filitti a primit și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea președintelui României.
****
Adrian Naidin – violoncelist, compozitor şi tenor, membru al Orchestrei Naţionale Radio din Bucureşti (ediție din 2023)
- Marți, 23 aprilie, ora 10.00
Adrian Naidin a primit cu bucurie invitaţia la „Mic dejun cu un campion”, emisiune pe care mărturisea că o urmăreşte constant, chiar şi atunci când se află în turnee prin ţară. Nu a venit singur, ci, aşa cum obişnuieşte, cu violoncelul său, pe care nu-l consideră un instrument, ci un companion credincios.
Adrian Naidin interpretează piese din repertoriul clasic, dar aria sa reprezentare este mult mai diversă. Creează muzică pentru piese de teatru şi compoziţii proprii pentru orchestră, se alătură spectacolelor de poezie şi dans, trupelor de folclor, celor de muzică flamenco, jazz sau muzică tradiţională românească şi grecească.
Consideră muzica o cale spre mântuire, iertare şi iubire.
„Cel mai mare artist este natura, dar deasupra ei este Dumnezeu. Apoi, vin oamenii. Noi, artiştii, suntem nişte intermediari între teluric şi celest”, arăta atunci Adrian Naidin.
****
Dan Perjovschi - artist vizual (ediție din 2023)
- Miercuri, 24 aprilie, ora 10.00
Dan Perjovschi este unul dintre cei mai redutabili şi de succes artişti români contemporani care, prin tipul de artă pe care l-a practicat încă de la începutul carierei sale, prin atitudine şi combativitate, s-a afirmat ca unul dintre liderii generaţiei sale.
Artist plastic, jurnalist, scriitor, activist - în cel mai bun sens al cuvântului, o vreme secretar de stat în Ministerul Culturii pentru Arte Vizuale, fondator, alături de soţia sa, al Centrului de Cercetare în Artă Contemporană de la Sibiu, Dan Perjovschi a încercat şi a reuşit în bună măsură să se impună ca un artist foarte special.
„În ultimii 15 ani am călătorit foarte mult. Mă simt ca la serviciu. Îmi iau carneţelul şi plec. Este felul meu de a-mi trăi viaţa acum. Iar, acolo unde ajung, încerc să înţeleg cultura respectivă, tradiţiile ei, să reacţionez cu umor şi cu un strop de subversivitate asumată.
Întotdeauna întreb ce pot face. Nu vreau să provoc şocuri sau probleme celor care m-au invitat. Eu nu vreau să fac scandal. Şi aici este o altă problemă a artei contemporane. Mulţi fac scandal intenţionat. Nu e genul meu. Eu enunţ problema, reacţionez şi trec mai departe.
Sunt ca un scanner al memoriei. Ăsta este activismul meu’’, a explicat Dan Perjovschi.
****
Simona Preda - cercetătoare (ediție din 2023)
- Joi, 25 aprilie, ora 10.00
„Cred că, într-o societate patriarhală, femeile frumoase au de muncit dublu, pentru că trebuie să demonstreze că nu sunt doar frumoase, ci trebuie să se facă şi ascultate. Nu doar privite. Pe undeva, frumuseţea încurcă’’, spunea Simona Preda, invitata Danielei Zeca Buzura la „Mic dejun cu un campion”.
A studiat filosofia, istoria artei, jurnalismul şi istoria. Lucrarea sa de doctorat, cu care a debutat editorial, „Patria română, ţară de eroi” – care prelua un îndemn mobilizator din 1982 - prefaţată de Vladimir Tismăneanu, a lansat-o, certificându-i valoarea. „Am fost o pionieră care se visa prinţesă”, mărturisea Simona Preda, care ne-a restituit câteva figuri puternice şi influente ale Casei Regale, aristocraţiei şi ale intelectualităţii româneşti, un subiect tabu timp de decenii.
Regina Maria, Regina Elena, Maruca Cantacuzino, Martha Bibescu, suita de oameni de cultură care colora o atmosferă atât de necunoscută nouă, sunt cât se poate de reale şi devin, prin harul de scriitoare şi acribia de cercetătoare ale Simonei Preda, personaje despre care putem citi astăzi cu lejeritate şi interes.
****
Ioan Stanomir - critic literar, publicist și politolog (ediție din 2023)
- Vineri, 26 aprilie, ora 10.00
Deşi a absolvit în 1995 Facultatea de Drept, cu o lucrare de doctorat în domeniu, iar în 2000 îşi susţinea licenţa la Facultatea de Litere, Ioan Stanomir este cunoscut, apreciat și urmărit nu doar pentru activitatea sa de profesor universitar şi cercetător în constituționalism comparat, istoria ideilor politice şi studii culturale în perioada comunistă cât, mai ales, pentru cea de scriitor.
Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. A fost președinte al Comisiei Prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional din România (2008 - 2009) și președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2010 - 2012).
La „Mic dejun cu un campion”, a discutat cu Daniela Zeca Buzura despre cea mai recentă carte a sa, „Mama. Un jurnal al dragostei și despărțirii”.
„Mi-a fost greu, în primul rând, pentru că se leagă de experienţa personală şi pentru că, sunt convins, nu am scris-o singur. Tonul cărţii se datorează mamei mele. Este foarte diferit de tot ce am scris până acum şi am lucrat foarte mult. Aproape patru ani. Scrisul m-a eliberat într-un fel. Este un roman al iubirii şi al pierderii, două sentimente existenţiale, al pierderii şi al regăsirii”, a explicat Stanomir.
