În săptămâna 1-7 mai, TVR Cultural a redifuzat dialogurile Danielei Zeca Buzura cu medicul Octav Ginghină, cu cercetătoarea Lavinia Betea, cu academicianul Nicolae Zamfir și cu Oana Ghiocel, producătoare de filme independente.
Emisiunea „Mic dejun cu un campion” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri și duminică, de la ora 10.00.
Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Mic dejun cu un campion”
Conf. univ. dr. Octav Ginghină – medic chirurg
- Luni, 1 mai, ora 10:00
Octav Ginghină face parte dintr-o dinastie medicală. Un medic serios, care s-a format în străinătate, o formulă la care a apelat pentru a beneficia de cele mai noi cuceriri ale profesiei. El este unul dintre reprezentanţii tinerei generaţii de medici care au decis să se întoarcă în România, pentru ca expertiza lor ca doctori şi experienţa pe care au câştigat-o departe de ţară să poată face diferenţa în viitor.
A lucrat în mai multe spitale din Franţa şi Belgia şi, cu toate acestea, a părăsit aceste sisteme bine puse la punct pentru a se întoarce în România. Pentru că aici sunt atât de multe lucruri de făcut.
Octav Ginghină a fost invitat la „Mic dejun” în 2019, când lucra la Spitalul Sf. Ioan din Capitală.
„E o luptă grea, dar nu renunţăm. Ce ne face nouă viaţa grea sunt cazurile în care nu reuşim să salvăm pacienţii. Este o presiune enormă şi uneori nu putem ieşi câştigători”, explica medicul.
Autor a mai multe cărți de specialitate, a numeroase articole și studii apărute în reviste de specialitate din ţară şi de circulaţie internaţională, are depusă la OSIM o cerere de brevet naţional. Pentru că practica, de cele mai multe ori bate teoria, practica medicală l-a condus la observaţii care i-au facilitat inovaţii în domeniu. Şi, ca o recunoaştere a valorii sale, a fost acceptat ca membru în mai multe organisme profesionale din ţară şi din străinătate.
În rest, spune că este un om ca toţi ceilalţi. Îi plac sporturile dure - box, rugby, sporturile de contact. Le şi practică când are timp. Cu noi terapii, aparatură, cu o disponibilitate ce poate friza anormalul într-o societate viciată, Ovidiu Ginghină speră într-o schimbare de mentalitate care să opereze nu doar un trup uman, ci un corp social în ansamblul său.
Prof. univ. dr. Lavinia Betea - istoric și cercetătoare
- Marți, 2 mai, ora 10:00
Lavinia Betea este unul dintre cei mai perseverenţi cercetători ai istoriei României recente. Cărţile sale, scrise cu un condei alert şi incisiv, dezvăluie cu precizie contexte istorice, destinele personalităţilor politice, culturale şi militare care au jucat un rol major în istoria ultimilor 100 de ani.
Un cercetător versat, care ştie să sustragă esenţialul din valul de documente pe care le parcurge, Lavinia Betea, individual sau împreună cu colaboratorii săi apropiaţi, îşi face o datorie din a da publicităţii multe fapte şi documente istorice ascunse, până acum, pe rafturile depozitelor cu arhive. Rezultă cărţi de istorie foarte serioase, expuse însă într-o manieră foarte accesibilă, în aşa fel încât se pot parcurge ca o lectură extrem de antrenantă.
Lavinia Betea a fost invitată la „Mic dejun” în 2021, prilejul dialogului constituindu-l cartea apărută atunci, „Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu”.
Chris Simion - regizoare
„Contează mult partea plină a paharului, chiar și atunci când paharul e gol”, spunea Chris Simion-Mercurian, artistă de avangardă, scriitoare, actriță și regizoare de teatru, invitată la „Mic dejun” în 2020.
A înființat prima companie de teatru privat din România - „D’AYA” - și a lansat festivalul de teatru independent „Undercloud”.
În luna martie 2023, a început după o campanie de mai bine de șase ani, regizoarea Chris Simion Mercurian şi-a văzut visul împlinit: a început construcţia Teatrului Independent "Griviţa 53".
Acad. Nicolae Zamfir - cercetător în fizica nucleară
- Joi, 4 mai, ora 10:00
Nicolae Zamfir, profesor cercetător în fizică nucleară și, între 2004 și 2020, director general al Institutului de Cercetare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, coordonatorul unuia dintre cele mai importante proiecte ştiinţifice din România: ELI-NP. Din 2015 - membru titular al Academiei Române.
O pasiune – fizica nucleară -, transformată într-o meserie pe viaţă, curiozitatea, forţarea graniţelor cunoaşterii şi ale experimentării, rezultatele obţinute, l-au propulsat pe profesorul Nicolae Zamfir în elita mondială. Membru al Academiei Române, dar şi al Academiei Europene, savantul român a dobândit o experienţă de peste 40 de ani în cercetarea ştiinţifică la cel mai înalt nivel. A lucrat mulţi ani în străinătate, în Germania, la Universitatea din Köln şi în Statele Unite la Brookhaven National Laboratory şi Wright Nuclear Structure Laboratory – Yale University.
„Nu există un manual al cercetării, rigoarea ştiinţifică şi metoda se deprind, în mare parte, în practică’’, arăta Nicolae Zamfir, invitat la „Mic dejun” în 2020.
Oana Ghiocel - producătoare și realizatoare independentă de filme documentare
- Vineri, 5 mai, ora 10:00
Ca regizoare şi producătoare independentă de lung şi scurtmetraj documentar, Oana Ghiocel semnează filme de autor în America, dar temele sale predilecte sunt inedite şi sută la sută româneşti. Cu „Enigma Sfinxului din Carpaţi”, lansat în 2020, ea spera să revoluţioneze tot ce se ştia despre munţii Bucegi.
Colaborează cu parteneri de notorietate – BBC, History, Discovery, National Geographic -, cu geologi şi arheologi renumiţi din întreaga lume şi a ales să promoveze România prin documentare ştiinţifice, care arată nu numai frumuseţea ţării şi potentialul său turistic, dar şi misterele istorice ce se ascund pe teritorul acesteia.
Legat oarecum de misterul arealului carpatin, dar cu semnificaţii mult mai ample este şi documentarul „Cultul ursului” („The Bear Cult”), realizat în 2015, care face referire la legătura străveche dintre om şi urs şi cum este ilustrată în mitologia popoarelor.
Îi plac oamenii locurilor pe care le vizitează. Le ascultă istorisirile cu răbdare şi interes, caută să înţeleagă sensul vieţii acestora şi al locurilor pe care le parcurge, nu doar ca un turist, ci ca un artist cu toate simţurile alerte, pentru a descoperi necunoscutul, amănuntul anonim, dar care poate avea semnificaţii la care mulţi alţii nu s-ar fi gândit.
Este atrasă de comunităţile izolate, de locuri neexplorate încă sau de cele care sunt insuficient cunoscute, de mituri şi legende, de istorie şi geografie sacră, de magia unui spaţiu care mai are încă multe de dezvăluit.
Oana Ghiocel a studiat în Statele Unite, la Colegiul Emerson din Boston, unde a obţinut un Master of Arts pentru producţia de film documentar. Dar abilităţile sale acoperă în egală măsură şi editarea de imagine şi scenaristica.
Filmele sale rulează peste tot în lume, în Statele Unite, Canada, Europa şi Asia. Este membră şi colaboratoare a Asociaţiei Internaţionale de Documentare (IDA), al reţelei European Documentary Network şi a mai multor altor asociaţii profesionale. Preocupată de mediu, este o ambasadoare activă a „Păduri fără Frontiere” (Forests Without Frontiers), o organizaţie non-profit din Marea Britanie care urmăreşte să replanteze suprafeţe întinse din pădurile jefuite ale Transilvaniei.
Simona Preda - cercetătoare, scriitoare
- Duminică, 7 mai, ora 10.00
- Sezonul 17, episodul 6
„Cred că, într-o societate patriarhală, femeile frumoase au de muncit dublu, pentru că trebuie să demonstreze că nu sunt doar frumoase, ci trebuie să se facă şi ascultate. Nu doar privite. Pe undeva, frumuseţea încurcă’’, spune Simona Preda, invitata Danielei Zeca Buzura la „Mic dejun cu un campion”.
A studiat filosofia, istoria artei, jurnalismul şi istoria. Lucrarea sa de doctorat, cu care a debutat editorial, „Patria română, ţară de eroi” – care prelua un îndemn mobilizator din 1982 - prefaţată de Vladimir Tismăneanu, a lansat-o, certificându-i valoarea.
„Am fost o pionieră care se visa prinţesă”, mărturiseşte cu sinceritate Simona Preda, care ne-a restituit câteva figuri puternice şi influente ale Casei Regale, aristocraţiei şi ale intelectualităţii româneşti. Un subiect tabu timp de decenii.
Regina Maria, Regina Elena, Maruca Cantacuzino, Martha Bibescu, suita de oameni de cultură care colora o atmosferă atât de necunoscută nouă, sunt cât se poate de reale şi devin, prin harul de scriitoare şi acribia de cercetătoare ale Simonei Preda, personaje despre care putem citi astăzi cu lejeritate şi interes.
