Între 24 și 30 aprilie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor interviurile Danielei Zeca Buzura cu Radu Afrim, Virgil Nemoianu, Corina Chiriac, Saviana Stănescu și Pavel Șușară.

Emisiunea „Mic dejun cu un campion” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri și duminică, de la ora 10.00.

Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Mic dejun”

Pavel Şuşară – critic de artă

• Luni, 24 aprilie, ora 10:00

„Arta este un reziduu al creaţiei. Capacitatea de a crea este partea noastră de divinitate”, spunea Pavel Şuşară, invitat la „Mic dejun” în anul 2019.

Șușară are un interes nedisimulat pentru tot ce înseamnă fenomen cultural. Scriitor (volumul său de debut, „Regula jocului”, apărut în 1996, a fost distins, în acelaşi an, cu Premiul Uniunii Scriitorilor), critic şi istoric de artă (în 1995 primea Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici), expert în artă (din 2005 iniţiază şi conduce Asociaţia Experţilor şi a Evaluatorilor de Artă din România), manager cultural (curatoriază numeroase expoziţii şi evenimente artistice, iar punctul culminant este chiar înfiinţarea în 2018 a unei instituţii artistice private, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană), moderator de televiziune (2004 – emisiunea „Lentila de Contact”, TVR Cultural), colaborator al postului de radio Europa Liberă („Cronica plastică”, între 1993 și 2001) şi lista nu s-a epuizat.

Virgil Nemoianu - eseist, filosof al culturii

• Marți, 25 aprilie 2023, ora 10:00

„Foarte mulţi cred că a fi fericit înseamnă a atinge perfecţiunea. Nu este și cazul meu”, arăta profesorul şi scriitorul Virgil Nemoianu, invitat la „Mic dejun cu un campion” în 2019.

Virgil Nemoianu – eseist, critic literar, filosof al culturii şi pedagog american născut în România, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Europene de Arte şi Ştiinţe din Viena, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată şi membru în Biroul Executiv al Asociaţiei Criticilor şi Cercetătorilor Literari din SUA, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj, Iaşi şi Bucureşti.

Inițial, Virgil Nemoianu și-a încercat şansa la Facultatea de Medicină din Bucureşti, unde părinţii săi doreau foarte mult să-l fi văzut student, dar destinul l-a îndreptat la timp spre menirea sa, Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității Bucureşti. În 1961, după absolvirea cursurilor, era angajat la Editura Academiei, ca redactor de limbi străine, şi la secţia externă a Revistei „Contemporanul”. Până în 1975, a urmat şi o carieră universitară, ca asistent şi apoi lector la Catedra de Limbă Engleză a Facultăţii de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti.

A activat în cadrul Cercului Literar de la Sibiu, înfiinţat în 1940, manifestat iniţial ca un cenaclu care, în 1945, a editat şi câteva numere doar din „Revista Cercului literar”.

Cariera de profesor îi va defini existenţa, pentru că, după plecarea în Statele Unite (1975), şi-a luat doctoratul la University of California din San Diego şi a predat de-a lungul întregii sale vieţi.

A predat la universităţile din Bucureşti, Amsterdam, Londra, Amsterdam, Cincinnati şi Berkeley. Este şi un autor prolific, peste 15 cărţi şi 600 de articole şi recenzii i-au fost publicate şi traduse în multe ţări de pe mapamond, domeniile sale de specialitate fiind romantismul european, teoria literaturii şi istoria intelectuală a secolelor al XIX-lea şi al XX-lea.

Publică şi în America şi în România. Conferenţiază, este asaltat de propuneri editoriale, coordonează teme majore, se implică în viaţa universitară şi în cea a cetăţii, priveşte cu obiectivitatea pe care numai distanţa şi timpul le pot oferi, spre ţara natală.

Corina Chiriac – solistă de muzică uşoară și actriță

• Miercuri, 26 aprilie 2023, ora 10:00

„Sunt un scorpion ambiţios. Nu-mi place să pierd”, spunea Corina Chiriac, cântăreață, compozitoare, textieră  și actriță, invitată la „Mic dejun” în anul 2019.

La cei  peste 70 de ani împliniţi, Corina Chiriac este un exemplu de vitalitate, dăruire pentru meserie, un interlocutor fascinant, un tezaur de amintiri. Urmărind-o, sentimentul cel mai acut este că nu a spus încă totul, că am mai putea sta la discuţii ore bune fără a avea pretenţia că am acoperit toate resursele sale.

În 1965 debutează la radio într-o emisiune care prezenta concursul „Debuturi”, de la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, din Bucureşti. Corina Chiriac, încă elevă la Şcoala de Muzică nr. 1, unde studia pianul şi vioara, câştiga premiul de popularitate al celui mai tânăr concurent.

Dar debutul oficial avea să aibă loc în 1970, la concursul „Steaua fără nume”, organizat de TVR, unde obţinea nota 10. Este şi anul primei ieşiri internaţionale, la „Zilele culturii române”, în Polonia, pentru ca„ după doar un an, în 1971 să câştige trofeul „Cerbul de bronz”, la Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară „Cerbul de Aur”, de la Braşov, şi momentul în care îi apare primul single la Electrecord, unul dintr-o serie lungă de albume muzicale care-i vor puncta cariera.

Corina Chiriac a fost una dintre primele vedete ale României. Apariţiile sale scenice erau marcate de talent, frumuseţe, eleganţă, o mişcare scenică expresivă, exersată cu siguranţă la clasa de actorie de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, pe care l-a absolvit în 1972.

Dovada preţuirii sale şi a încrederii că poate face faţă cu brio unor show-uri de televiziune complexe este şi alegerea ei, în 1975, pentru prima emisiune – duplex (România - Iugoslavia) a Televiziunii Române, care s-a difuzat la televiziunile naţionale în acelaşi timp.

Cu toate că era deja o artistă importantă, un nume care ţine afişul – cum se spune – Corina Chiriac decidea, în 1988, să plece din ţară, dar a revenit, repornindu-şi cariera cu şi mai mult avânt.

A continuat să se impună pe piaţa muzicii româneşti, deşi vremurile şi gusturile s-au schimbat. A continuat să imprime, să compună, să primească noi compoziţii, să efectueze concerte şi turnee, să participle la spectacole şi show-uri de televiziune.

Radu Afrim – regizor de teatru

• Joi, 27 aprilie, ora 10:00

„Trebuie protestat împotriva acestei miştocăreli că nu ai voie să te bucuri de lucrurile simple”, spunea Radu Afrim, invitat la „Mic dejun”, în 2019.

El este un creator multiplu. Îndrăgostit de pictură, arhitectură, fotografie, film şi teatru el este un autor vizual prin excelenţă care ştie să valorifice simboluri, semnificaţii, situaţii cărora le conferă o substanţă interioară şi ideatică cu totul neşteptată. Lucrează mult cu toate companiile teatrale din ţară.

Spectacolele sale au întotdeauna caracterul de evenimente teatrale aşteptate cu nerăbdare, urmărite, premiate, deşi declară cu onestitate că nu munceşte pentru distincţii, ci pentru propria satisfacţie. Radu Afrim a realizat peste 70 de producţii teatrale în spaţii alternative sau teatre de repertoriu.

Pentru performanţele sale, a fost distins nu o dată cu cele mai preţioase premii ale breslei. Este şi aceasta o recunoaştere unanimă a felului în care face teatru, în care modalităţile sale de expresie ilustrează teatrul contemporan. Nu este pasionat doar de regie. Scrie, în egală măsură, colaborează cu scenografii, regizorii muzicali şi cu designerii de lumină, în aşa fel încât spectacolul, în integralitatea lui, să-l reprezinte.

Saviana Stănescu – scriitoare și profesoară de scriere dramatică și teatru contemporan

• Vineri, 28 aprilie, ora 10:00

Saviana Stănescu, scriitoare româno-americană, profesoară, poetă și dramaturg, a fost invitată la „Mic dejun” în 2019, anul în care s-au împlinit și 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

„După 30 de ani, schimbarea ar fi trebuit să se vadă în oameni”, spunea Saviana Stănescu, care a  emigrat în America, dar care se simte în continuare legată de locul de baştină. Este o personalitate creatoare angajată, care participă activ la viaţa comunităţii, în România și în Statele Unite.

Dramaturg în cadrul Women’s Project şi scriitoare în cadrul companiei East Coast Artists, Saviana Stănescu predă cursuri de artă dramatică la Ithaca College Center for Theatre & Dance. Este autoare dramatică şi poetă. Scrie poezie de mare sensibilitate: „Amor pe Sârmă Ghimpată” - 1994; „Sfaturi pentru gospodine şi muze” - 1996; „Proscrisa’’ un poem scenic, - 1997, reeditat sub forma unui volum cu acelaşi titlu, apărut în 2010.

În 2019, Saviana Stănescu a fost la București pentru a monta o piesă, parte a unui proiect teatral mai amplu în cadrul Platformei Internaţionale de Teatru Bucureşti #6, cu tema „Revoluţia mea”. Saviana Stănescu a pus în scenă „Proiectul Revoluţia”, iar prima etapă a acestuia a constat în colectarea poveştilor actorilor din generaţii diferite, prin intermediul unui atelier de teatru.

Dan Perjovschi - artist vizual

• Duminică, 30 aprilie, ora 10.00
• Episodul 5, sezonul 17

Dan Perjovschi este unul dintre cei mai redutabili şi de succes artişti români contemporani care, prin tipul de artă pe care l-a practicat încă de la începutul carierei sale, prin atitudine şi combativitate, s-a afirmat ca unul dintre liderii generaţiei sale.

Artist plastic, jurnalist, scriitor, activist în cel mai bun sens al cuvântului, o vreme secretar de stat în Ministerul Culturii pentru Arte Vizuale, fondator, alături de soţia sa, al Centrului de Cercetare în Artă Contemporană de la Sibiu, Dan Perjovschi a încercat şi a reuşit în bună măsură să se impună ca un artist foarte special.

Dialog - Dan Perjovschi.

„În ultimii 15 ani am călătorit foarte mult. Mă simt ca la serviciu. Îmi iau carneţelul şi plec. Este felul meu de a-mi trăi viaţa acum. Iar, acolo unde ajung, încerc să înţeleg cultura respectivă, tradiţiile ei, să reacţionez cu umor şi cu un strop de subversivitate asumată.

Întotdeauna întreb ce pot face. Nu vreau să provoc şocuri sau probleme celor care m-au invitat. Eu nu vreau să fac scandal. Şi aici este o altă problemă a artei contemporane. Mulţi fac scandal intenţionat. Nu e genul meu. Eu enunţ problema, reacţionez şi trec mai departe.

Sunt ca un scanner al memoriei. Ăsta este activismul meu’’, a explicat Dan Perjovschi.

Urmăriți dialogul mai jos: