Criticul și istoricul de artă Pavel Șușară - în dialog cu Cătălin Ştefănescu, în prima ediţie „Dincolo de alb şi negru” a săptămânii, luni, 20 februarie, ora 18.55, la TVR 1. Dezbaterile „Dincolo de alb şi negru” sunt o pledoarie pentru gândire.

„Miracolul Brâncuși” nu e o figură de stil, explică invitatul primei ediţii „Dincolo de alb şi negru” a săptămânii, pentru că artistul român a schimbat cursul istoriei sculpturii. La TVR 1 am urmărit o dezbatere incitantă luni, 20 februarie, când criticul și istoricul de artă Pavel Șușară a fost invitatul lui Cătălin Ștefănescu. Dialogul a avut ca punct central evocarea unei personalități a culturii române care a fascinat și a stârnit pasiuni ca nimeni altul: Constantin Brâncuși.

„Invitatul nostru vorbește despre relația complicată a lui Brâncuși cu România, o țară pe care a iubit-o enorm, dar și despre felul în care putem să-l înțelegem cu toții pe marele artist. De asemenea, Pavel Şuşară vorbește despre marile prietenii ale lui Brâncuși - cu scriitorul James Joyce, compozitorul Erik Satie, artistul Amedeo Modigliani, pictorul Pablo Picasso și multe alte nume celebre, care se aflau în acel moment, la fel ca Brâncuși, la începutul de drum al unor împliniri artistice răsunătoare”, ne dezvăluie Cătălin Ştefănescu.

De ce „miracolul Brâncuși” a plecat din România? Este una dintre întrebările care revin constant, de fiecare dată când vorbim despre marele sculptor. Iar încercarea de a răspunde duce la o altă întrebare: cât de apreciat a fost Brâncuși în timpul vieții? Nimeni nu putea fi mai potrivit pentru a răspunde la aceste întrebări decât Pavel Șușară, autorul volumului „Brâncuşi”.

Invitatul lui Cătălin Ştefănescu îl descrie în ipostaza românească, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX. Când a plecat din România, Brâncuși era deja desăvârșit din punctul de vedere al măiestriei, iar școala românească de pictură era „mai în vârstă” decât artistul cu doar vreo treizeci de ani. Sculptura tridimensională, așa cum o știm azi, a fost foarte puțin cunoscută în spațiul românesc de-a lungul istoriei, până târziu, iar călătorii români din secolele XVIII-XIX se minunau atunci când vedeau statui.

Apoi, Pavel Şuşară îl prezintă pe Brâncuşi în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului european. Destinul lui Brâncuși nu poate fi înțeles decât în contextul spațiilor în care a trăit și al experiențelor care l-au marcat, iar opera sa îmbină toate acestea într-un fel unic.

„Tot la Dincolo de alb şi negru invitatul ne vorbeşte pe larg și despre neîmplinirile lui Brâncuși, eșecurile sale, marile proiecte monumentale pe care nu a reușit să le concretizeze, aspecte din viața lui Brâncuși foarte puțin cunoscute publicului”, mai spune Cătălin Ştefănescu.

Despre emisiunea „Dincolo de alb şi negru”, la TVR 1

Lansată ca o serie de întâlniri cu personalităţi mai cunoscute sau mai puţin cunoscute, dar care-şi duc meseria la nivel de artă, „Dincolo de alb şi negru” este o pledoarie pentru gândire. Dezbaterile „Dincolo de alb şi negru” continuă marţi, miercuri şi joi, de la ora 18.55, când Mihaela Crăciun, Laurenţiu Ciocăzanu şi Mihai Rădulescu sunt moderatorii altor dialoguri spectaculoase şi cu invitaţi deosebiţi, oameni de referinţă în domeniile lor.