De la o săptămână la alta, crește accentul pe economie în toată lumea, în fața pericolului unei crize alimentare fără precedent cauzată de pandemie.
După cum avertizează deja Programul Alimentar Mondial al ONU, circa 265 de milioane de oameni ar putea suferi de foame în 2020, aproape de două ori mai mulți decât în 2019. În fața acestei crunte perspective, reluarea activităților de producție devine tot mai importantă și urgentă.
Măsurile restrictive care practic au blocat activitatea economică sunt ridicate treptat în Europa, după mai bine de două luni. Și Japonia a ridicat starea de urgență, care era încă în vigoare la Tokyo, pentru a permite redeschiderea celei de-a treia economii a lumii. Dar în vreme ce Europa își continuă deschiderea, e tot mai multă îngrijorare în America Latină, noul epicentru al pandemiei, cu creșteri îngrijorătoare ale numărului de contaminări și de decese asociate îmbolnăvirilor de Covid-19 în Brazilia și Peru.
Criza generată de noul coronavirus a provocat șomaj sever și întreruperi majore ale lanțurilor de aprovizionare, falimente în masă și reorientări ale fluxurilor de capital și de producție la nivel global. Majoritatea guvernelor încearcă să își revigoreze economiile prin măsuri fiscale a căror valoare variază între 1% din PIB (Franța și Spania) și 6% (SUA) și sunt tot mai vizibile inițiativele politico-financiare ale statelor de sprijinire a producției naționale.
750 de miliarde de euro este valoarea multașteptatului Plan de Redresare Economică prezentat miercuri de Comisia Europeană, apreciat de către Ursula von der Leyen, președintele executivului comunitar, ca fiind ”o necesitate urgentă și excepțională pentru o criză urgentă și excepțională". De peste 40% din aceste fonduri vor beneficia Italia și Spania, țările cel mai grav afectate de pandemie. Pentru statele UE, miza o reprezintă și o vor reprezenta multă vreme de acum înainte subvenţiile, împrumuturile şi garanţiile. Însă, nu toţi membrii blocului comunitar sunt de acord cu modul în care trebuie alocați și cheltuiţi acești bani și, în acest avânt al îndatorării fără limite, sunt relansate temerile privind posibila ieșire din zona euro a țărilor cu datorii foarte mari.
Până una-alta, e vremea pragmatismului. Deși principalul partener al său sunt Statele Unite, UE are un ”interes strategic” în relația cu China, țară care va revendica poziția de lider în noua arhitectură internațională, spune cancelarul Angela Merkel. Ungaria încheie un acord economic cu China pentru construcţia unei căi ferate de mare viteză Budapesta – Belgrad, primul proiect feroviar chinez în UE, iar Guvernul spaniol a început discuțiile cu trei grupuri industriale din China pentru o eventuală investiție pe actuala platformă Nissan din Barcelona, dacă producătorul nipon se va retrage din Spania. Și ca măsură de luptă împotriva sărăcirii populației, agravată de ”coronacriză”, Guvernul de la Madrid instituie un venit minim vital pentru fiecare cetățean spaniol, un nou drept social pentru care statul va aloca nu mai puțin de trei miliarde de euro pe an.
Franța anunță un plan de 8 miliarde de euro pentru industria auto, puternic afectată de pandemie, iar Germania a negociat cu Comisia Europeană salvarea cu 9 miliarde de euro compania Lufthansa, statul german devenind astfel cel mai mare acționar al grupului, cu 20% din acțiuni.
Relansarea turismului este una dintre prioritățile de sezon. Croaţia şi-a redeschis frontiera pentru cetăţenii din zece ţări ale Uniunii Europene. Relaxează similar măsurile și redeschid obiective de interes major pentru vizitatori și o serie de alte state în care domeniul HoReCa are un aport important la PIB-ul național. Cipru supralicitează: promite că va deconta cheltuielile medicale pentru orice vizitator care este depistat pozitiv pentru noul coronavirus, în timpul sejurului pe insulă.
PIB-ul Suediei, țara care nu a impus carantină și le-a permis oamenilor să iasă și să muncească, a crescut în primul trimestru cu o rată anuală de 0,4%. Dar Suedia are cea mai mare rată de deces prin coronavirus din lume: 430 de decedaţi la un milion de locuitori, mai mult de trei sferturi dintre ei fiind vârstnici aflați în îngrijire în centre specializate sau la domiciliu.
Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA pun capăt relației cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care o acuză că a devenit ”marioneta Chinei” și că nu a luat nicio măsură privind reformarea sa după problemele generate de pandemia de Covid-19, relatează Reuters.
Și pe măsură ce omul devine tot mai greu de protejat în fața unor arme biologice, așa cum este considerat de unii experți acest nou coronavirus care a blocat planeta, și implicit e tot mai costisitoare utilizarea lui în economie, inteligența artificială câștigă tot mai mult teren în diverse domenii de activitate.
Citiți AICI continuarea analizei publicate pe 1 iunie.
***
Vom încerca să suplinim lipsa emisiunii de pe ecrane în această perioadă cu informații și analize pe care le considerăm utile pentru a înțelege atât complexitatea crizei prin care trece omenirea, cât și demersurile care se fac la nivelul structurilor de putere financiară, economică, politică sau militară pentru a diminua riscul unui dezastru socio-economic. Vom posta pe pagina de Facebook a emisiunii tot ce considerăm informație relevantă, desigur, confirmată din surse demne de încredere, interne și externe.
Un articol de: Monica Ghiurco, realizator "Banii Tăi"